geografie: Australia

     Australia este cel mai mic continent de pe glob, ocupat de un singur stat, Australia, sau oficial Commonwealth of Australia. Ca suprafață, în clasamentul mondial Australia, ocupă locul șase. Pe lângă teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania. Australia este o federație și o monarhie constituțională parlamentară. Continentul este situat în întregime în emisfera sudică, pe Tropicul Capricornului, între Oceanul Pacific și Oceanul Indian.

Vecinii Australiei

Statele Australiene și insulele principale

La nord statele: Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee
Insulele mai însemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee și Timor
La sud: Antarctica
La nord-est: Insulele din Pacific
La sud-est: Noua Zeelandă;

State și teritorii

Australia cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Cele șase state sunt: New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria și Western Australia. Dintre teritorii cele mai importante sunt: Northern Territory (NT) și Australian Capital Territory (ACT).

Istoric
Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a deținuților de drept comun. Dacǎ la început relațiile cu Aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungându-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea englezǎ îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este vǎzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altǎ parte este vǎzut ca locul unui nou început. O importantǎ minoritate care are de la început o situație specialǎ este cea irlandezǎ, catolicǎ, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu aborigenii sunt la început bune, materilizându-se în schimburi mǎrunte, însǎ curând vor începe masacrele de ambele pǎrți. Populația englezǎ, conștientǎ de superioritatea sa, va deveni treptat o forțǎ asimilatoare.

Relieful
Relieful este predominant de desert ( Marele Deșert Australian). Munții situați în Sud-Estul Australiei sunt în general scunzi, cel mai înalt varf australian fiind Varful Kosciusko din Alpii Australieni cu o înălțime de numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.

Harta reliefului

Varful Kosciusko

Continentul poate fi impartit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de Vest , Platoul Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu statul Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani . Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500 km , care formeaza Muntii Marii cumpene de Ape . Varfurile cele mai inalte au o inaltime de numai 1.500 m . Muntii New England si Muntii Albastrii din sud au inaltimi intre 900-1.500 m.
Intre Scutul Vestic si Platoul Estic sunt trei bazine interioare -Bazinul Murray , Bazinul Carpentaria , Bazinul Eyre . Acestea se numesc impreuna Marele Bazin Artezian , care are in cea mai mare parte mai putin de 300 m peste nivelul marii . In nord , partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria . Bazinul Eyre contine Lacul Eyre care la 15 m sub nivelul marii este cel mai jos din Australia . Intersectarea Desertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni .

Marea Barieră de Corali

Clima

Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. Vara, care ține din decembrie pana-n februarie, există valuri de căldură frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice și Insula Tasman.

Harta climatică

Apele

Hidrografia Australiei este destul de săracă în ape de suprafață si lacuri. Cel mai important sistem hidrografic este cel format de fluviul Darling impreuna cu afluentul sau Murray, iar cel mai important lac este L. Eyre.

Fluviul Darling

Fluviul Murray

Lacul Eyre -imagine satelitara

Vegetația naturală

Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supraviețuirea în regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică si nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt.
Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră. In sud-vest cresc arbori valoroși cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri.

Eucalipt

Fauna

Australia are multe specii unice de animale si plante : canguri mari si mici,ursi koala si ursi marsupiali.Ornitorincul cu cioc de rata si furnicarul tepos sunt mamifere ce depun oua ( monotrene ) ,specifice Australiei.Cainele dingo este un membru al familiei cainilor si se crede ca a fost introdus in Australia cu circa 30.000 de ani in urma.

Pasarile sunt,de asemenea,foarte variate : cocosul de eucalipt, cacaduul, pasarea lira ,papagalul,kookaburra si marea pasare nezburatoare struțul emu.

Ursuletul Koala

Kangurul

Ornitorincul

Populatia

Pana la sfarsitul secolului XX populatia a fost remarcabil de omogena datorita restrictiilor de imigrare non-europeana.Majoritatea australienilor a fost de origine britanica si din regiunile locuite de albi ale Comunitatii Britanice a Natiunilor Unite.Religia principala a fost si ramane crestinismul,predominand romano-catolicii si anglicanii.Cel mai mare grup de culoare il formeaza aborigenii,nativii Australiei care au fost acolo cand au sosit europenii.

Australia are rata natalitatii si mortalitatii scazute.Stiinta de carte este de aproape 100%.